Névsorolvasással kezdődött a mexikói Lux Boreal társulat Lamb című előadásához kapcsolódó beszélgetés. Csupán a rendezőt írtuk be hiányzónak. Majd Tompa Gábor a színház helyzetéről és a társulati tagok képzéséről kérdezte a jelenlévőket. A 2002-ben alakult tijuanai társulat tagja többnyire klasszikus és jazz balett, valamint kortárs táncképzéssel rendelkeznek, de van olyan is a csapatban, aki könyvelőként dolgozott előtte.
Visky felvezeti a látottakat: az eredendő bűn a testhez kapcsolódik. Gyónás, vallomásjellegű. A színpad egy vallomás. Az előadás liturgia. Bevonni a közösséget a liturgiába. A liturgia központjában az átlényegülés áll. Az aranybárány keresése. Itt van köztünk és nem látjuk. A káosz, arctalanság (mint pl. a tömeg az elején). Nem csupán az egyénről szól, hanem a közösségről. Élettelen testek hegye (ez már szorosan kötődik az európai kultúrához). A civilek a zongoráknál. Ugyanolyan civilek, mint mi, mint a nézők, mint a civilek, akik részt vesznek a liturgiában. Egy rituális előadás felhívás arra, hogy részese legyél. Oda kell adnod magad.
Sorra jöttek a kérdések: hogyan reagál a közönség, részt vesznek-e a rituáléban, mennyire fogadják el a színházban manapság a nélkülözhetetlen blaszfémiát? Mennyire gondolják botrányosnak az előadást? Hogyan reagálnak a szereplők családtagjai?
A majdnem másfél évig tartó próbafolyamat egy gyógyulási időszak volt, titkokat tudtak meg egymásról, igazi terápia. Sosem volt jó fogadtatása az előadásnak. Nem szívesen nézik, mi sem szívesen játsszuk. Mexikóban sokkal konzervatívabbak. Minden városnak más válasza van az előadásra. A katolikusok ajándékként fogadták. Az istenbe vetett hithez áldozat kell. Önfeláldozás. A szereplők teljesen normálisnak tartják, ha a nézők kimennek előadásról. Sokan nem tudják feldolgozni a kényelmetlenség-érzetet. Vikctoria apja nem tud az előadásról, Henry anyja nem hitte volna, hogy fia képes ilyesmire, a kiscsajok apja meg szörnyű színészeknek nevezte lányait az előadás megnézése után.
Bodolai Balázs és Vajna Noémi kérdései szintén érdekes irányba terelték a beszélgetést: kiderült, hogy az előadásban rengeteg az improvizáció. Csupán a végső cél van leszögezve: mindenkit meg kell ölnie a pásztornak. Sosem tudják előre, hogy ki milyen módon, és milyen sorrendben „hal meg”. A beszélgetés csoportképpel zárult. Nyájfotóval.
RO__________________________________________________________________
Conversația legată de spectacolul trupei Lux Boreal, intitulat Lamb, a început cu prezenţa. Doar pe regizor l-am trecut absent. Apoi Gábor Tompa a pus întrebări celor prezenți despre situația teatrului și despre pregătire. Membrii trupei înfiinţate în 2002 vin din mediul baletului classic, și dansului contemporan, dar sunt și care au lucrat anterior în domeniul contabilității.
Visky introduce spectacolul: păcatul originar este legat de corp. Spovedanie, ca o confesiune. Scena este o confesiune. Spectacolul - liturgie. A implica publicul în liturgie. În centrul liturgiei stă Împărtășania. Căutarea mielului de aur. Se află printre noi, și nu îl vedem. Haos, o lume fără chipuri (de exemplu mulţimea la început). Nu este vorba doar de individ, ci și de comunitate. Grămada trupurilor neînsuflețite (aceasta este în strânsă legătură cu cultura europeană). Civili la pian. Civili la fel ca noi, participă la liturgie. Un spectacol ritualic este un apel de a face parte din el. Trebuie să te supui, să te oferi.
Pe rând au venit și întrebările: cum reacționează publicul, participă la ritual, cât de acceptată este în zilele noastre această blasfemie inevitabilă? În ce măsură gândesc că spectacolul este scandalos? Cum reacționează familiile actorilor?
Perioada de probă de aproape un an și jumătate a fost o periodă de vindecare, au aflat secrete unii despre alții, o adevărată terapie. Niciodată nu a fost un spectacol bine primit. Nu îl privesc cu plăcere, noi nu îl punem pe scenă cu plăcere. În Mexic sunt mult mai conservativi. Fiecare oraș are un alt răspuns la spectacol. Catolicii îl primesc ca pe un dar. Credința creștină necesită sacrificii. Abnegație. Actorii consideră că este ceva normal dacă spectatorii ies din sală. Foarte mulți nu pot să accepta starea de disconfort. Tatăl Vikctoriei nu știe de spectacol. Tatăl lui Henry nu ar fi crezut că fiul său este capabil de așa ceva, tatăl fetișcanelor, după vizionarea spectacolului, și-a numit fetele niște actriţe groaznice.
Și întrebările lui Balázs Bodolai și a lui Noémi Vajna au dus conversația într-o direcție interesantă: a ieșit la iveală că spectacolul este plin de improvizații. Doar scopul final este stabilit: păstorul trebuie să omoară toți mieii. Niciodată nu știu de la început cine, în ce ordine și cum “va muri“. Discuția s-a încheiat cu o poză de grup. Cu o poză de turmă.
EN__________________________________________________________________
The discussion about the Mexican Lux Boreal company’s Lamb performance started with a roll-call. The director was absent. Next, Gábor Tompa asked the participants about the theatre’s situation and the training of the members of the company. Most of the members of the company formed in 2002 in Tijuana has a qualification in classic, jazz-ballet an contemporary dance, but there is a member who had worked as an accountant before.
Conversația legată de spectacolul trupei Lux Boreal, intitulat Lamb, a început cu prezenţa. Doar pe regizor l-am trecut absent. Apoi Gábor Tompa a pus întrebări celor prezenți despre situația teatrului și despre pregătire. Membrii trupei înfiinţate în 2002 vin din mediul baletului classic, și dansului contemporan, dar sunt și care au lucrat anterior în domeniul contabilității.
Visky introduce spectacolul: păcatul originar este legat de corp. Spovedanie, ca o confesiune. Scena este o confesiune. Spectacolul - liturgie. A implica publicul în liturgie. În centrul liturgiei stă Împărtășania. Căutarea mielului de aur. Se află printre noi, și nu îl vedem. Haos, o lume fără chipuri (de exemplu mulţimea la început). Nu este vorba doar de individ, ci și de comunitate. Grămada trupurilor neînsuflețite (aceasta este în strânsă legătură cu cultura europeană). Civili la pian. Civili la fel ca noi, participă la liturgie. Un spectacol ritualic este un apel de a face parte din el. Trebuie să te supui, să te oferi.
Pe rând au venit și întrebările: cum reacționează publicul, participă la ritual, cât de acceptată este în zilele noastre această blasfemie inevitabilă? În ce măsură gândesc că spectacolul este scandalos? Cum reacționează familiile actorilor?
Perioada de probă de aproape un an și jumătate a fost o periodă de vindecare, au aflat secrete unii despre alții, o adevărată terapie. Niciodată nu a fost un spectacol bine primit. Nu îl privesc cu plăcere, noi nu îl punem pe scenă cu plăcere. În Mexic sunt mult mai conservativi. Fiecare oraș are un alt răspuns la spectacol. Catolicii îl primesc ca pe un dar. Credința creștină necesită sacrificii. Abnegație. Actorii consideră că este ceva normal dacă spectatorii ies din sală. Foarte mulți nu pot să accepta starea de disconfort. Tatăl Vikctoriei nu știe de spectacol. Tatăl lui Henry nu ar fi crezut că fiul său este capabil de așa ceva, tatăl fetișcanelor, după vizionarea spectacolului, și-a numit fetele niște actriţe groaznice.
Și întrebările lui Balázs Bodolai și a lui Noémi Vajna au dus conversația într-o direcție interesantă: a ieșit la iveală că spectacolul este plin de improvizații. Doar scopul final este stabilit: păstorul trebuie să omoară toți mieii. Niciodată nu știu de la început cine, în ce ordine și cum “va muri“. Discuția s-a încheiat cu o poză de grup. Cu o poză de turmă.
EN__________________________________________________________________
The discussion about the Mexican Lux Boreal company’s Lamb performance started with a roll-call. The director was absent. Next, Gábor Tompa asked the participants about the theatre’s situation and the training of the members of the company. Most of the members of the company formed in 2002 in Tijuana has a qualification in classic, jazz-ballet an contemporary dance, but there is a member who had worked as an accountant before.
Visky introduces the performance: original sin is related to the body. It’s like a confession a statement. The stage is a confession. The performance is the liturgy. Including the audience in the liturgy. The centre of the liturgy is the transubstantiation. The seek for the golden lamb. It is present and we don’t see it. The chaos, the facelessness (i. e. The crowd in the beginning). It is not just about the individual, but about the community. The mountain of lifeless bodies (this is closely related to the European culture). Civilians at the pianos. Civilians like us, the viewers, the civilians participating to the liturgy. A ritual play is an invitation to be part of it. You have to give yourself in.
Then, the questions: how does the audience react, do they participate to the ritual, how do they accept the nowadays indispensable blasphemy in the theatre? Do they think the performance was scandalous? How do the actors’ families react?
The one-and-a-half year long rehearsal process was a healing process, they have found out secrets about each other, a real therapy. The performance never was welcome. They do not like to watch it; we do not like to play it. Mexicans are much more conservative. Every city has a response to the performance. Catholics treated it as a gift. The faith in God requires sacrifice. Self-sacrifice. The actors think it is absolutely normal for the viewers to leave. Many cannot cope with the sense of unease. Victoria’s father doesn’t know about the performance, Henry’s mother never thought her son could be capable of something like this, the father of the chicks called her daughters horrible actresses after watching the performance.
The questions of Balázs Bodolai and Noémi Vajna gave the discussion an interesting direction: we found out that the performance has a lot of improvisation in it. The main goal was the only one set: everybody has to be killed by the shepherdess. They never know who „dies” how and when. The discussion was ended with a group photo. A stock-photo.
demkata
No comments:
Post a Comment